Despre noi

Programul Parent as Coach oferă tehnici simple și puternice care îți permit să construiești o relație puternică, respectuoasă și iubitoare cu copilul tău.

Contact
Telefon: +40 31 425 68 52 Calea Griviței nr. 8-10, etaj 1, București
Social:

Cum sunt educați copiii inuiți prin povești

Cum sunt educați copiii inuiți prin povești

– de Raluca Gabriela Tătaru, trainer Parent as Coach

Cum educi fără să țipi, cum educi fără furie? Oamenii nordului au găsit secretul în povești.

Cel puțin teoretic, părinții știu că nu ar trebui să țipe la copiii lor. Dar cum îți împiedici copilul de trei ani să nu fugă pe drum în afara ariei de siguranță? Ce faci dacă își lovește fratele? Când țipăm la un copil – sau chiar îl amenințăm –, îl antrenăm și pe copil să strige. Îi învățăm să țipe când se supără și că asta rezolvă problemele. În schimb, părinții care își controlează propria furie își ajută copiii să învețe să facă la fel. Un articol al postului public de radio american NPR analizează storytellingul ca instrument de parenting transmis generație după generație în rândul inuiților.

Timp de mii de ani, eschimoșii s-au bazat pe un instrument ancestral: „Folosim storytelling-ul pentru a disciplina”. Aceste povești îi învață pe copii să nu își piardă cu ușurință echilibrul. „Te învață să fii echilibrat emoțional”, să nu iei totul atât de în serios sau să te sperii în fața unei provocări”.

„Când ești mic, înveți că oamenii te vor provoca, iar aceste povești îți arată cum să gândești și să menții acest echilibru”, spun părinții intervievați de NPR.

Cu alte cuvinte, poveștile oferă copiilor o șansă de a exersa controlul furiei lor în perioadele în care ei nu sunt de fapt supărați.

Gestionarea furiei

„Îți va fi foarte dificil să controlezi sau să ajustezi ceea ce simți fiind furios”, spune Lisa Feldman Barrett, psiholog la Universitatea Northeastern, care studiază modul în care funcționează emoțiile. „Dar dacă exersezi un răspuns diferit sau o emoție diferită în momentele în care nu ești supărat, vei avea mai multe șanse să îți gestionezi furia în acele momente-limită.” Acest exercițiu emoțional poate fi și mai important în cazul celor mici, întrucât creierul copiilor dezvoltă permanent circuitele necesare autocontrolului.

În cultura inuită, se consideră că a striga sau a vorbi furios cu un copil este foarte nepotrivit, spune Lisa Ipeelie, producător de radio și mamă care a crescut alături de 12 frați. „Când sunt mici, nu ajută să ridici tonul”, spune ea. „Asta nu face decât să îți crească ție ritmul cardiac.”

Chiar dacă copilul te lovește sau te mușcă, nu ridici tonul?

„Nu”, spune Ipeelie, cu un chicotit care pare să sublinieze cât de nepotrivită este întrebarea reporterului. „Cu un copil mic, de multe ori vei crede că vrea să îți apese butoanele, dar nu asta se întâmplă. Sunt supărați dintr-o anumită cauză și tu trebuie să afli care este acea cauză.”

Dar cum sună poveștile care înlocuiesc țipatul la copii?

De exemplu, cum îi înveți pe copii să stea departe de ocean, unde s-ar putea îneca ușor? În loc să strigi: „Nu te apropia de apă!”, părinții inuiți adoptă o abordare preventivă și le spun copiilor o poveste specială despre ce se află în apă. Este monstrul mării, care poartă o pungă uriașă pe spate specială ca să strângă acolo copiii mici.

„Dacă un copil merge prea aproape de apă, monstrul te va pune în punga lui, te va trage în jos în ocean și te va da altei familii”, spune povestea. Copilul primește astfel mesajul.

Părinții inuiți au o serie de povești care îi ajută pe copii să adopte și un comportament respectuos. De exemplu, pentru a-i determina pe copii să-și asculte părinții, există o poveste despre ceara din urechi, spune producătorul de film Myna Ishulutak. „Părinții mei se uitau în urechile noastre și, dacă era prea multă ceară acolo, însemna că nu ascultăm.”

Valori, principii, comportament prin storytelling

Poveștile transmise peste generații sunt, de zeci de mii de ani, un mod-cheie prin care părinții îi învață pe copii despre valori și cum să se comporte în societate. Grupurile moderne de vânători-culegători folosesc povești pentru a învăța copiii să împartă, respectul pentru ambele sexe și evitarea conflictelor, indică un studiu recent care a analizat 89 de povești din nouă triburi diferite din Asia de Sud-Est și Africa. În cazul Agta, o populație de vânători-culegători din Filipine, abilitățile de povestitor sunt prețuite mai mult decât abilitățile de vânătoare sau cunoștințele de medicină, indică studiul.

Citiți întregul articol pe NPR.org.

Post a Comment